Sunday, February 17, 2013

MAMA


 Intr-o zi Copilul I-a spus Lui Dumnezeu:
Asa se zvoneste ca maine ma trimiti pe pamant, dar cum voi trai acolo, pentru ca sunt asa mic si neajutorat?

Dumnezeu i-a raspuns asa:
-Din multimea de ingeri ti-am ales unul special pentru tine.
Te va astepta si va avea grija de tine.

-Dar a spus copilul, aici in Rai nu fac altceva dacat sa cant si sa zambesc. De asta am nevoie sa fiu fericit!

Dumnezeu asa i-a vorbit:
-ingerasul tau iti va canta in fiecare zi. Si-i vei simti dragostea, si vei fi fericit .

-Si, a spus copilul, cum ii voi intelege pe oameni din moment ce nici nu le cunosc limba?

E foarte simplu, a spus Dumnezeu, ingerasul tau te va invata cele mai dulci si frumoase cuvinte ce poti invata vreodata si te va invata cu rabdare si sarguinta sa vorbesti.

Copilul s-a uitat la Dumnezeu si i-a spus:
-Si ce fac daca vreau sa vorbesc cu tine?

Dumneze i-a zambit copilului si i-a spus:
-ingerasul tau iti va impreuna mainile si te va invata sa te rogi.

Copilul a spus:
-Asa am auzit ca pe pamant sunt oameni rai. Cine ma va ocroti?

Dumnezeu a imbratisat copilul si i-a spus:
-ingerasul te va ocroti, chiar si cu pretul vietii!

Copilul s-a uitat foarte trist si a spus:
-Dar mereu voi fi trist pentru ca nu te voi vedea.

Dumnezeu a imbratisat copilul:
-ingerasul mereu iti va vorbi despre mine si iti va arata calea spre mine, cu toate ca eu voi fi langa tine mereu.

Atunci pacea s-a restabilit in Rai, dar se puteau auzi deja vocile de pe Pamant.

Copilul in graba a intrebat:
Dumnezeu, daca eu totusi trebuie sa plec acum, spune-mi te rog macar numele ingerasului meu!

Dumnezeu a raspuns:
-Numele ingerasului nu este important... Pur si simplu ii spui: "MAMA"
 

Poezioala desple secs


Făcui fălă să vleau o constatale
La glădiniţă ieli, când am picat,
(Cu toate că-s de-un an în glupa male)
Să mol dacă glumesc, pe omoplat!
Ne-a esplicat doamna educatoale
Amănunţit, chial ne-a si desenat,
Cum am ajuns să ezigstăm sub soale,
Cum fiecale a fost plocleat,
Elam ochi si ulechi de culios
Să aflu cum pe lume am venit,
Si chipes si isteţ, da' si flumos,
Da' nu te mint, mai mult m-a plictisit,
C-al fi o balză, cale-n noptiţică,
Ne-aduţe-n pliscu' ei, împachetaţi,
Când scapă si mămica de bultică
Făcută de la ouă si câlnaţi,
Cum zboală balza asta-nţet, agale,
Vleo nouă luni, să iasă luclu bun
Si cum agiungem în pătuţ si-n ţoale
Pe cosul casei, ca si Mos Clăciun....
Să vezi măi flate, ţe educatoale (!)
Fălă misto, chial m-a lăsat pelplex,
La vâlsta ei, (ţe ţâţe, ce piţioale !)
Să nu stie nimica desple secs ???

Dog protecting another dog that had been hit by a car in New York

Mesaje din trecut !

Alexandru cel mare

Potrivit tradiției, Alexandru a fost prieten și cu filosoful Diogene din Sinope, cinicul. Vizitat de către Alexandru în „vila-butoi” unde locuia și întrebat: „Eu, Alexandru, împărat al lumii, ce pot să-ți dau?”, a dat un răspuns memorabil: „Nu poți tu să-mi dai ceea ce îmi iei: dă-te la o parte din lumina soarelui!” Plin de admirație, eroul ar fi zis: „Dacă n-aș fi fost Alexandru, adică un tânăr condamnat să cucerească lumea, aș fi vrut să fiu Diogene, un om liber”.

Saturday, February 16, 2013

Achitat Integral

        Un tanar se pregatea de absolvirea facultatii. Avea rezultate stralucite la invatatura, fiind mandria familiei sale. Parintii i-au spus ca ii pot oferi un cadou pe care si-l doreste mult, cu ocazia terminarii facultatii si a unui nou start in viata. De foarte multe luni, baiatul admira in vitrina unui show-room o masina sport. Stiind ca tatal sau si-o poate permite financiar, i-a spus ca si-ar dori foarte mult acea masina drept cadou de absolvire.

Cu cat ziua cea mare se apropia, cu atat tanarul era mai nerabdator sa gaseasca semne, indicii de la tatal sau ca i-ar fi cumparat masina. In sfarsit, ziua absolvirii a sosit. Tatal l-a chemat pe fiul sau in birou si i-a spus cat de mandru este ca are un fiu atat de bun. Spunandu-i “Te iubesc”, barbatul i-a inmanat fiului un cadou foarte frumos impachetat. Curios si totusi cumva dezamagit, tanarul a deschis cadoul. Spre surprinderea lui, inauntru era o Biblie eleganta, cu copertile imbracate in piele.

Manios, baiatul a inceput sa tipe la tatal sau. “Cu toti banii tai, tu-mi dai o Biblie? Eu astept masina sport despre care ti-am vorbit atat si tu imi daruiesti o Biblie??”, a spus baiatul si a iesit furtunos din casa, aruncand Biblia cat colo.
De suparare si dezamagire pe alegerea facuta de tatal sau cu privire la cadoul de absolvire, tanarul independent a decis sa plece de acasa si sa isi implineasca viata departe de parintii care nu il apreciau cum isi dorea el..

Anii au trecut, iar proaspatul absolvent a devenit un om de afaceri de succes. Avea o casa frumoasa, o familie minunata si era angrenat in noua sa viata. Cu parintii nu mentinuse legatura in ultimii ani. Pe tatal sau nu-l mai vazuse de ani buni si ramasese, ce-i drept, cu un cui impotriva lui din cauza cadoului din ziua absolvirii pe care nu l-a inteles niciodata. Barbatul decise sa isi faca totusi timp si sa se duca la casa parinteasca sa isi viziteze parintii.

Inainte de a face ultimele aranjamente inainte de plecare, barbatul a primit o telegrama care il anunta ca tatal sau murise si ca ii lasase intreaga avere lui, unicul sau fiu. Trebuia sa se intoarca pentru a face toate cele necesare.
Cand a ajuns in casa tatalui sau, inima barbatului a fost cuprinsa de tristete si regrete. A inceput sa caute prin actele importante ale tatalui sau… Printre diversele obiecte a gasit Biblia, inca noua, neatinsa, lasata exact asa cum o aruncase el cand a plecat furios. Cu lacrimi in ochi, a deschis Cartea Sfanta si a inceput sa rasfoiasca paginile. Deodata, din Carte a cazut un plic, care fusese lipit de coperta. Inauntru era o cheie, de care statea atarnata o eticheta cu numele dealerului auto (acelasi de la care el voia masina visurilor), data absolvirii si cuvintele “ACHITATA INTEGRAL”.

Cuvintele au devenit de prisos.

La fel ca in cazul acestui exemplu inspirat dintr-o poveste reala, sa fim atenti la oportunitatile trimise de Dumnezeu: doar pentru ca ele nu sunt impachetate asa cum ne-am fi asteptat, nu inseamna ca ele nu exista. Iar cand ne lasam ghidati de aparente si de superficialitati, pierderea poate fi iremediabila.

Sunday, February 10, 2013

   În Grecia antică, Socrate (469-399 DC) era foarte mult
lăudat pentru înţelepciunea lui.Într-o zi, marele filozof s-a întâlnit
întâmplător cu o cunoştinţă care alerga spre el agitat şi care i-a spus:
"Socrate, ştii ce-am auzit tocmai acum despre unul dintre
studenţii tăi?"
"Stai o clipă," îi replică Socrate. "Înainte să-mi spui, aş
vrea să treci printr-un mic test. Se numeşte Testul celor Trei."

"Trei?"
"Aşa este," a continuat Socrate. "Înainte să-mi vorbeşti
despre studentul meu, să stăm puţin şi să testăm ce ai de gând să-mi spui.
Primul test este cel al ADEVARULUI. Eşti absolut sigur că ceea ce
vrei să-mi spui este adevărat?"
"Nu," spuse omul. "De fapt doar am auzit despre el."
"E-n regulă," zise Socrate. "Aşadar, în realitate,
tu nu ştii dacă este adevărat sau nu. Acum să încercăm testul al doilea, al
BINELUI. Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de
bine?" "Nu, dimpotrivă..."
"Deci," a continuat Socrate, "vrei să-mi spui ceva rău
despre el, cu toate că nu eşti sigur că este adevărat?"
Omul a dat din umeri, puţin stânjenit. Socrate a
continuat. "Totuşi mai poţi trece testul, pentru că
există a treia probă - filtrul FOLOSINTEI.Ceea ce vrei să-mi spui despre
studentul meu îmi este de folos?"
"Nu, nu chiar..."
"Ei bine," a conchis Socrate, "dacă ceea ce vrei să-mi spui
nu este nici Adevărat, nici de Bine, nici măcar de Folos, atunci de ce
să-mi mai spui?"
Omul era învins şi s-a ruşinat. Şi astfel Socrate nu a
aflat niciodată că nevastă-sa îl înşela cu studentul respectiv!!!
Şi dacă ar fi aflat, la ce i-ar fi folosit???

Superman, Spiderman or Batman

Friday, February 8, 2013

Scrisori de la Teddy


      In timp ce se afla in fata copiilor din clasa a 5-a, in prima zi de scoala, le-a spus un neadevar. Ca majoritatea profesorilor, le-a spus elevilor sai sa ii iubeste pe toti la fel de mult.

Totusi, acest lucru nu era posibil, deoarece in primul rand, cufundat in banca sa, era baietelul numit Teddy Stallard.

Doamna Thompson il urmarise pe Teddy in anul precedent si observase ca acesta nu se juca cu ceilalti copii, hainele sale erau neingrijite si era murdar mai tot timpul.

Si Teddy putea fi nesuferit. Se ajunsese pana acolo incat Doamnei Thompson ii facea placere sa scrie pe lucrarile acestuia, cu un creion gros si rosu, un X mare si ingrosat si sa ii dea nota 4.

La scoala la care preda doamna Thompson, trebuia sa revizuiasca toate caracterizarile elevilor, iar pe Teddy il lasase intentionat la urma. Totusi, cand a deschis dosarul acestuia, a ramas surprinsa sa vada ca profesoara din primul an scrisese "Teddy e un copil istet, isi face temele cu grija, este manierat si este o placere sa fii in prajma lui".

Profesoara din clasa a 2-a scrisese "Teddy este un elev excelent, apreciat de colegii sai, dar este tulburat de faptul ca mama sa sufera de o boala incurabila, iar viata de acasa trebuie sa fie foarte grea"

Profesoara din clasa a 3-a scrisese "Moartea mamei sale il afectase foarte mult. Se straduieste foarte mult, dar pe tatal sau nu il prea intereseaza, iar climatul de acasa il va afecta in curand, daca nu se va schimba ceva"

Profesoara dintr-a 4-a a scris "Teddy este retras si nu mai este interesat de scoala. Nu are multi prieteni si uneori adoarme in timpul orei"

De-acum, doamna Thompson intelesese problema si i-a fost rusine de ce facuse. S-a simtit si mai prost cand elevii ei i-au adus cadouri de Craciun, legate cu panglici frumoase si impachetate in hartie stralucitoare. Mai putin Teddy.

Cadoul acestuia era impachetat cu hartie obisnuita de culoare maro. Doamnei Thompson i-a fost greu sa il deschida in fata celorlalti. Unii dintre elevi au inceput sa rada cand a descoperit o bratara careia ii lipseau unele pietre si o sticluta de parfum pe trei sferturi goala. Ea i-a certat cand a observat ca bratara era draguta si parfumul mirosea frumos. Teddy Stallard a ramas dupa ore in acea zi doar pentru a-i spune "Doamna Thompson, astazi mirosi exact ca si mama".

Dupa ce copiii au plecat, a plans timp de aproape o ora. In acea zi, a incetat sa mai predea citirea, scrierea si aritmetica si a inceput sa ii invete pe elevi.

Doamna Thompson i-a acordat o atentie deosebita lui Teddy. Pe masura ce lucra cu el, mintea sa a inceput sa isi revina. Cu cat il incuraja mai des, cu atat acesta reactiona mai bine. Pana la sfarsitul anului, Teddy ajunsese cel mai istet elev din casa, si, in ciuda promisiunii ca ii va iubi pe toti la fel, Teddy a devenit alintatul sau.

Un an mai tarziu, a gasit o scrisoare de la Teddy in care ii spunea ca e cea mai buna profesoara pe care o avusese vreodata.

Au mai trecut inca sase ani pana a mai primit un semn de la Teddy. Apoi el i-a scris ca terminase liceul al treilea in clasa, si ca ea ramasese cea mai buna profesoara pe care o avuse.

Patru ani mai tarziu, a mai primit o scrisoare care spunea ca va termina in curand si facultatea cu cele mai bune rezultate. Inca o data o asigura pe doamna Thompson ca fusese cea mai buna profesoara.

Apoi au mai trecut inca patru ani si a mai venit o scrisoare, cu acelasi mesaj, dar numele expeditorului era schimbat: Dr. Theodore Stallard.

Apoi o noua scrisoare in care o anunta ca se va casatori.

Ii spunea ca tatal sau a murit cu cativa ani in urma si o intreba daca ar vrea sa participe la nunta si sa stea in locul in care sta de obicei mama mirelui. Bineinteles ca a acceptat. Si a purtat bratara careia ii lipseau unele pietre si a folosit acelasi parfum pe care il primise demult de la Teddy.

S-au imbratisat, iar Teddy i-a soptit la ureche "Multumesc pentru ca ai crezut in mine. Multumesc pentru ca m-ai facut sa ma simt important si mi-ai aratat ca pot insemna ceva."

Doamna Thompson i-a soptit cu lacrimi in ochi "Teddy, ai inteles gresit. Tu esti cel care m-a invatat ca pot schimba ceva. Nu am stiut cum sa predau elevilor pana te-am intalnit pe tine."

Nu poti niciodata sa stii cum poti influenta viata altora prin ceea ce faci sau prin ceea ce nu faci. Tine seama de acest lucru in aventura ta prin viata si incearca sa schimbi ceva in viata celorlalti.